| Intervenția senatorului Viorel Badea în plenul APCE, pe marginea raportului cu tema: „Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia” |
|
|
|
Senatorul Badea a relevat faptul că
Serbia a înregistrat în mod vădit progrese în ultimii ani, prin adoptarea unor
legi importante, menite să consolideze arhitectura instituţională şi să ofere
premisele instaurării unui stat de drept. În acelaşi timp, parlamentarul român
a menţionat serioasele restanţe pe care
statul sârb le are în materia protecţiei minorităţilor naţionale,
manifestându-şi profunda îngrijorare cu privire la continua deteriorare a
situaţiei românilor din Serbia Răsăriteană, aşa-zişii vlahi, cum sunt denumiţi
de autorităţile de Membrii acestei comunităţi se
confruntă cu probleme serioase legate de imposibilitatea de a-şi exercita
libertatea religioasă, dreptul de a-şi folosi propria limbă şi de a-şi afirma
identitatea culturală. Preşedintele Comisiei pentru românii
de pretutindeni a Senatului României a precizat că acţiunile de intimidare la
adresa afirmării identităţii româneşti, care în trecut se rezumau la ameninţări
şi hărţuiri, s-au transformat, în decembrie 2011, în atacuri armate, ţinta
acestora fiind doi lideri ai românilor din Serbia, unul din Timoc, iar celălalt
din Voivodina. Producerea acestor două incidente în aceeaşi noapte ne face să
credem că este vorba despre o acţiune coordonată. Parlamentarul român a mai adăugat că
demersurile din ultima perioadă ale Serbiei care au ca scop deromânizarea celor
pe care îi numesc vlahi și care sunt, fără nici un dubiu, vorbitori de limba
română., iar instrumentalizarea Consiliului Naţional al acestei comunități în
scopul negării identității vlahilor trebuie să înceteze imediat. „Asistăm la o încercare ridicolă de
a inventa un așa- zis alfabet al unei limbi numite ”vlahe” prin care se
încearcă de fapt inventarea unei limbi pentru a se motiva o identitate
culturală şi etnică pretins distinctă de cea română, recurgându-se la metode de
inspiraţie stalinistă”, a mai adăugat senatorul Badea. Parlamentarul român a mai precizat
că, în România, fiecare minoritate naţională este în primul rând recunoscută –
spre deosebire de distincţia artificială pe care Serbia o face între români şi
vlahi -, iar apoi fiecare membru al unei minorităţi naţionale beneficiază de
libertate religioasă, de învăţământ în limba maternă, dreptul de a-şi exprima
identitatea culturală (inclusiv prin acordarea unor substanţiale fonduri de la
bugetul de stat al României), printre beneficiarii acestor cuprinzătoare
drepturi numărându-se şi membrii comunităţii sârbe din România. |



Miercuri, 25 ianuarie a.c., cu
ocazia Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE),
care are loc