Joi, 26 ianuarie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc la Strasbourg, în perioada 23-27 ianuarie a.c., senatorul Viorel-Riceard Badea, membru al Delegaţiei române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: „Funcţionarea instituţiilor democratice în Ucraina” (co-raportori: Mailis Reps, Estonia, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi Marietta de Pourbaix-Lundin, Suedia, Grupului Partidului Popular European).

Senatorul Badea a relevat necesitatea unei delimitări nete între responsabilitatea politică și răspunderea de natură juridică, indiferent de forma pe care o îmbracă (penală, civilă sau administrativă), iar incriminarea unor foști membri ai Guvernului pentru deciziile politice pe care le-au luat în timpul exercitării funcțiilor lor de demnitate publică aduce serioase prejudicii funcționării în sine a unui stat democratic, dar presupune și asumarea unui deficit major de imagine din partea autorităților de la Kiev. Parlamentarul român a remarcat de asemenea că  durata excesivă a arestului preventiv prevăzut de legislația ucraineană în materie de procedură penală contravine inviolabilității principiului prezumției de nevinovăție.

Senatorul Badea a adăugat de asemenea că funcționarea unei democrații viabile trebuie să aibă în vedere și respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparținând minorităților naționale. În acest context, a evocat situația minorității române din Ucraina ale cărei drepturi nu sunt întotdeauna respectate, prin diminuarea numărului de școli cu predare în limba română din Cernăuți, Odesa și Transcarpatia și transformarea unora dintre acestea în instituții de învățământ în limba majorității, imposibilitatea practică de a fi instalate plăcuțe bilingve în localitățile în care, potrivit legislației ucrainene, acestea ar trebui să existe deoarece minoritatea română reprezintă un procent semnificativ al populației locale sau inexistența mass-media în limba română în Regiunea Odesa. O altă problemă cu care se confruntă etnicii români se raportează la imposibilitatea utilizării limbii române în administrație și justiție, deși, din punct de vedere legal, este prevăzută obligația înscrierii în actele de stare civilă și de identitate a numelor așa cum dorește solicitantul și așa cum se pronunță în limba maternă, fiind înregistrată în acest sens o tendință accentuată de ucrainizare a numelor.

Referindu-se la cadrul democratic și, în particular, la legislația electorală, Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului a amintit că România a dezvoltat cu succes, în ultimii 20 de ani, instituția reprezentării ex officio a minorităților naționale în parlament, ca parte a unui model de protecție a minorităților foarte apreciat la nivelul Consiliului Europei și al statelor membre şi a propus, în acest context,  ca Ucraina să se aplece cu mai multă atenție asupra acestui exemplu și să îl pună în practică în cadrul viitoarei reforme legislative.