Joi, 26 ianuarie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc la Strasbourg, în perioada 23-27 ianuarie a.c., senatorul Viorel-Riceard Badea, membru al Delegaţiei române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: „Funcţionarea instituţiilor democratice în Ucraina” (co-raportori: Mailis Reps, Estonia, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi Marietta de Pourbaix-Lundin, Suedia, Grupului Partidului Popular European).

Senatorul Badea a relevat necesitatea unei delimitări nete între responsabilitatea politică și răspunderea de natură juridică, indiferent de forma pe care o îmbracă (penală, civilă sau administrativă), iar incriminarea unor foști membri ai Guvernului pentru deciziile politice pe care le-au luat în timpul exercitării funcțiilor lor de demnitate publică aduce serioase prejudicii funcționării în sine a unui stat democratic, dar presupune și asumarea unui deficit major de imagine din partea autorităților de la Kiev. Parlamentarul român a remarcat de asemenea că  durata excesivă a arestului preventiv prevăzut de legislația ucraineană în materie de procedură penală contravine inviolabilității principiului prezumției de nevinovăție.

Senatorul Badea a adăugat de asemenea că funcționarea unei democrații viabile trebuie să aibă în vedere și respectarea drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparținând minorităților naționale. În acest context, a evocat situația minorității române din Ucraina ale cărei drepturi nu sunt întotdeauna respectate, prin diminuarea numărului de școli cu predare în limba română din Cernăuți, Odesa și Transcarpatia și transformarea unora dintre acestea în instituții de învățământ în limba majorității, imposibilitatea practică de a fi instalate plăcuțe bilingve în localitățile în care, potrivit legislației ucrainene, acestea ar trebui să existe deoarece minoritatea română reprezintă un procent semnificativ al populației locale sau inexistența mass-media în limba română în Regiunea Odesa. O altă problemă cu care se confruntă etnicii români se raportează la imposibilitatea utilizării limbii române în administrație și justiție, deși, din punct de vedere legal, este prevăzută obligația înscrierii în actele de stare civilă și de identitate a numelor așa cum dorește solicitantul și așa cum se pronunță în limba maternă, fiind înregistrată în acest sens o tendință accentuată de ucrainizare a numelor.

Referindu-se la cadrul democratic și, în particular, la legislația electorală, Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului a amintit că România a dezvoltat cu succes, în ultimii 20 de ani, instituția reprezentării ex officio a minorităților naționale în parlament, ca parte a unui model de protecție a minorităților foarte apreciat la nivelul Consiliului Europei și al statelor membre şi a propus, în acest context,  ca Ucraina să se aplece cu mai multă atenție asupra acestui exemplu și să îl pună în practică în cadrul viitoarei reforme legislative. 

Miercuri, 25 ianuarie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc la Strasbourg, în perioada 23-27 ianuarie a.c., senatorul Viorel-Riceard Badea, membru al Delegaţiei române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: „Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia” (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).

Senatorul Badea a relevat faptul că Serbia a înregistrat în mod vădit progrese în ultimii ani, prin adoptarea unor legi importante, menite să consolideze arhitectura instituţională şi să ofere premisele instaurării unui stat de drept. În acelaşi timp, parlamentarul român a menţionat serioasele  restanţe pe care statul sârb le are în materia protecţiei minorităţilor naţionale, manifestându-şi profunda îngrijorare cu privire la continua deteriorare a situaţiei românilor din Serbia Răsăriteană, aşa-zişii vlahi, cum sunt denumiţi de autorităţile de la Belgrad.

Membrii acestei comunităţi se confruntă cu probleme serioase legate de imposibilitatea de a-şi exercita libertatea religioasă, dreptul de a-şi folosi propria limbă şi de a-şi afirma identitatea culturală.

Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României a precizat că acţiunile de intimidare la adresa afirmării identităţii româneşti, care în trecut se rezumau la ameninţări şi hărţuiri, s-au transformat, în decembrie 2011, în atacuri armate, ţinta acestora fiind doi lideri ai românilor din Serbia, unul din Timoc, iar celălalt din Voivodina. Producerea acestor două incidente în aceeaşi noapte ne face să credem că este vorba despre o acţiune coordonată.

Parlamentarul român a mai adăugat că demersurile din ultima perioadă ale Serbiei care au ca scop deromânizarea celor pe care îi numesc vlahi și care sunt, fără nici un dubiu, vorbitori de limba română., iar instrumentalizarea Consiliului Naţional al acestei comunități în scopul negării identității vlahilor trebuie să înceteze imediat.

„Asistăm la o încercare ridicolă de a inventa un așa- zis alfabet al unei limbi numite ”vlahe” prin care se încearcă de fapt inventarea unei limbi pentru a se motiva o identitate culturală şi etnică pretins distinctă de cea română, recurgându-se la metode de inspiraţie stalinistă”, a mai adăugat senatorul Badea.

Parlamentarul român a mai precizat că, în România, fiecare minoritate naţională este în primul rând recunoscută – spre deosebire de distincţia artificială pe care Serbia o face între români şi vlahi -, iar apoi fiecare membru al unei minorităţi naţionale beneficiază de libertate religioasă, de învăţământ în limba maternă, dreptul de a-şi exprima identitatea culturală (inclusiv prin acordarea unor substanţiale fonduri de la bugetul de stat al României), printre beneficiarii acestor cuprinzătoare drepturi numărându-se şi membrii comunităţii sârbe din România.